Prezentare

Letca-prezentare2Letca este o comună situată în nord-estul judeţului Sălaj. Ocupă o mare parte a culoarului Someşului şi a podişului Purcăreţ-Boiu Mare-Jugăstreni, până la contactul acestuia cu culmea prelungă a Prisnelului şi are o suprafaţă de 60,50 km². Are în componenţă satele Letca (sat reşedinţă de comună situat la o distanţă de 48 km faţă de municipiul Zalău), satul Lemniu, Cuciulat, Ciula, Cozla, Purcăreţ, Şoimuşeni, Topliţa şi Vălişoara. Deşi urmele locuirii pe aceste meleaguri se pierd mult în negura timpului, reşedinţa de comună este atestată documentar doar în anul 1405, sub denumirea de Letka. De vechimi apreciabile sunt şi celelalte sate: Cozla, Cuciulat şi Lemniu – atestate documentar în anul 1405, Ciula – atestat documentar în anul 1566, Purcăreţ şi Şoimuşeni – atestate documentar în anul 1543, Topliţa – atestat documentar în anul 1416 şi Vălişoara – atestat documentar în anul 1603

DSCF0235Comuna Letca este situată în partea de nord-est a judeţului Sălaj, pe malul drept al râului Someş, la o distanţă de 54 de km faţă de municipiul Zalău şi 50 de km în aval de oraşul Dej.

Teritoriul comunei are o suprafaţă de 56 km2 şi se desfăşoară de-a lungul Culoarului Someşului, în sudul Podişului Purcăreţ – Boiu Mare – Jugăstreni, până la contactul acestuia cu culmea prelungă a Prisnelului. Suprafaţa comunei reprezintă 1,45% din suprafaţa totală a judeţului.

Din punct de vedere administrativ, comuna Letca are în componenţa sa 9 sate: Letca (sat reşedinţă de comună), Ciula, Cozla, Cuciulat, Lemniu, Purcăreţ, Şoimuşeni, Topliţa şi Vălişoara.

Deşi urmele locuirii pe aceste meleaguri se pierd mult în negura timpului, reşedinţa de comună este atestată documentar doar în anul 1405 sub denumirea de Letka. Cu vechimi apreciabile sunt şi celelalte sate: Cozia, Cuciulat şi Lemniu – atestate documentar în anul 1405, Ciula – atestat documentar în anul 1566, Purcăreţ şi Şoimuşeni – atestate documentar în anul 1543, Topliţa – atestat documentar în anul 1416 şi Vălişoara – atestat documentar în anul 1603.

Relief
DSCF0523Relieful comunei este în mare parte deluros, 85% din suprafaţă fiind dealuri şi văi şi numai 15% din teritoriu se desfăşoară pe Lunca Someşului.

Satele aparţinătoare comunei Letca care s-au dezvoltat pe văi şi terase sunt: în nord Topliţa – pe valea Topliţei, Purcăreţ, Vălişoara, în vest Cozla şi Şoimuseni, iar spre sud satul Ciula.
Culoarul Someşului aferent sectorului Răstoci – Cuciulat prezintă trăsături aparte datorită formaţiunilor litologice pe care le străbate. Astfel, după ieşirea din sectorul de defileu de la Răstoci-Cormeniş, terasele sunt mai bine evidenţiate în relief, deschiderea culoarului este mai largă, având valori cuprinse între 6 şi 10 km, fiind propice dezvoltării aşezărilor umane.
Aşezările omeneşti au evitat (cu mici excepţii) lunca frecvent inundabilă a Someşului, preferând podurile teraselor inferioare (mai frecvent nivelul 8-12 m) sau conurile de depuneri sedimentare ale afluenţilor Someşului, de pe ambele maluri. De la nord la sud, satele comunei Letca care s-au dezvoltat pe Lunca Someşului sunt: Lemniu pe pârâul Lemniu, Letca pe valea Purcăreţului şi Cuciulat pe pârâul cu acelaşi nume.

Clima

Cuciulat-15Clima este formată sub influenţa maselor de aer oceanice, caracteristice părţii de vest a ţării, care în deplasarea lor generează vreme instabilă, cu precipitaţii abundente primăvara şi toamna. Temperatura medie anuală este de 8-10°C, temperaturile cele mai scăzute se înregistrează în luna ianuarie, iar cele mai ridicate în luna iulie.
Vântul dominant este cel din direcţie vestică şi nord-vestică. Cea mai mare frecvenţă a maselor de aer care pătrund în Culoarul Someşului îşi fac simţită prezenţa în lunile de primăvară, cu deosebire în mai.
Cantitatea medie de precipitaţii anuală este 600-700 mm, pe dealurile mai înalte poate atinge şi 800 mm. Umezeala relativă înregistrează valori ridicate, mediile anuale atingând peste 75% în zonele mai înalte şi sub această valoare în zonele mai joase.
Datorită faptului că cea mai mare parte a precipitaţiilor cade în perioada de primăvară, scurgerea de primăvară este predominată: 40 – 47% din scurgerea anuală, faţă de cea din timpul verii (20%) şi din timpul toamnei (5- 10%).

Reţeaua hidrografică

Cuciulat-13Reţeaua hidrografică este bogată fiind tributară Someşului. în arealul aferent comunei Letca predomină reţeaua râurilor cu debite temporare sau semipermanente. Densitatea mare reţelei hidrografice a dus la fragmentarea reliefului şi formarea văilor, pe terasele cărora s-au dezvoltat satele. Deşi debitele de apă nu sunt permanente, există pânze freatice uşor exploatabile în podurile teraselor, fapt care a permis exploatarea lor sub forma captărilor la fântâni.

Reţeaua apelor cu debite permanente este reprezentată prin: pârâul Purcăreţul – cel mai important afluent al Someşului în acest areal, el străbate comuna Letca; şi pârâul Lemniu, care se varsă deasemenea în Someş

Solurile

Lemniu-2Cea mai mare răspândire o au solurile brune roşcate de pădure specifice dealurilor cu înălţimi de sub 500 m şi mai puţin a solurilor podzolite specifice dealurilor cu înălţimi mai mari. Acestea s-au format pe gresii, marne, nisipuri şi pietrişuri, într-un climat cu precipitaţii abundente, fiind propice dezvoltării pădurilor de foioase.

Solurile brune acide au răspândirea cea mai mare la nord de Someş, acoperind întreg arealul comunei Letca – unde sunt prezente pădurile de fag.
Solurile aluvionare de luncă sunt specifice albiei majore a Someşului, fiind influenţate de regimul de inundare. Solurile cu conţinut ridicat de humus sunt cele mai fertile, fiind favorabile culturilor legumicole şi cerealiere, iar solurile nisipoase (improprii agriculturii fără amendamente funciare) constituie sursa principală de materie primă a comunei. Fiind uşor de lucrat, fertilizat şi irigat, terenurile din luncile văilor, în special a Someşului şi a Purcăreţului, dau importante producţii de cereale şi plante furajere.
Cele mai importante resurse de sol sunt pietrişul şi nisipul care se exploatează din albia râurilor. Materiile prime precum calcarul şi agregatele de râu, se exploatează la Cuciulat.

Vegetaţia, flora şi fauna

Ciula-De-a lungu satului-15Diversitatea vegetaţiei este dată de arealul vast a pădurilor de foioase, păşunilor, fâneţelor naturale, vegetaţiei de luncă, dar şi a plantaţiilor de conifere.

Diversitatea floristică este dată de suprafeţe întinse cu păşuni naturale (658 ha) şi de arealele forestiere, exemplu fiind Pădurea Topliţa cu specii de fag (Fagus silvatica, F.typica, F.moesica).

Speciile des întâlnite în etajul arborilor sunt: stejarul, gorunul, cerul, teiul, frăsinul, ulmul, paltinul şi jugastul. Etajul subarborilor este format din: lemn câinesc, corn, păducel, sânger, alun, măceş şi porumbar. în poiene şi la adăpostul arboretului cresc plante cu şi fără flori, caracteristice locului. în zona de luncă, pe terasele şi regiunile colinare, pe păşuni şi fâneţe se întâlnesc asociaţii vegetale de păiuş, iarba câmpului, trifoi alb şi roşu, lucernă, ghizdei, floarea cucului, lumânărică etc. O bogăţie însemnată a pădurilor aparţinătoare comunei o reprezintă varietatea ciupercilor.
Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase. Dintre mamifere se întâlnesc: căprioare, veveriţe, mistreţ, iepuri, jder, şi mai rar ursul, cerbul sau râsul. Dintre păsările care populează coroanele arborilor sunt: gaiţa, mierla, piţigoiul, cucul, ciocănitoarea, păsări cântătoare, porumbelul. în fauna arealelor depresionare cultivate sau la contactul cu liziera pădurilor îşi au habitatul fazanii şi iepurii. Fauna piscicolă a bălţilor şi apelor curgătoare este bogată în peşte, iar pe maluri se întâlnesc populaţii de raţe sălbatice.

Populația
DSCF0578Comuna Letca cuprinde nouă sate: Letca, Lemniu, Cozla, Ciula, Topliţa, Purcăreţ, Vălişoara, Şoimuşeni şi Cuciulat. Conform evidenţelor Primăriei, în anul 2007 comuna număra 2022 de locuitori, din care:
• Letca – 659 locuitori, 32,6%
• Lemniu – 385 locuitori, 19,1%
• Cozla – 240 locuitori, 11,9%
• Ciula – 120 locuitori, 6,0%
• Topliţa – 135 locuitori, 6,7%
• Purcăreţ – 114 locuitori, 5,7%
• Vălişoara – 49 locuitori, 2,5%
• Şoimuşeni – 110 locuitori, 5,5%
• Cuciulat – 210 locuitori, 10,4%
Densitatea populaţiei este mică de 36,1 loc/ km2, faţă de media naţională de 90,9 loc/kmp, dar se încadrează densităţii medii a judeţului Sălaj, care este 30,8 loc/kmp.

Conform recensământul din anul 2002, la nivelul comunei Letca au existat un total 1109 gospodării. În anul 2007 numărul gospodăriilor a scăzut la 1105. în medie, o familie este alcătuită din 1,9 persoane.

Analizând datele din anii 1997, 2002 şi 2007 rezultă că populaţia totală a comunei înregistrează o tendinţă de scădere continuă. La recensământul din 2002, în comuna Letca erau înregistrate 2.244 persoane, cu 438 mai puţine faţă de recensământul din 1992. în anul 2007 comuna număra doar 2022 Tendinţa de scădere se poate observa în rata natalităţii şi a mortalităţii. Comuna se caracterizează de un spor natural negativ – deficit natural, datorită numărului mare de decese (45) şi al numărului mic de naşteri (11) caracteristic intervalului 2002-2007.

Conform evidenţelor Primăriei Letca, tendinţele de migrare ale populaţiei înregistrează valori mici. La nivelul anului 2007 două persoane au părăsit comuna.

Ponderea populaţiei pe sexe este relativ egală, sexul feminin fiind uşor mai ridicat.
Pe grupe de vârstă, ponderea populaţiei cu vârsta sub 19 ani este redusă (16%), în timp ce populaţia cu o vârstă de peste 60 ani reprezintă 44% din populaţia totală a comunei, un procent mult mai mare faţă de media pe ţară (19-20%). Populaţia peste 35 de ani reprezintă 70% din populaţia totală. Tendinţa este deocamdată de creştere a populaţiei vârstnice în defavoarea populaţiei tinere.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă reflectă gradul de îmbătrânire al populaţiei din comună. îmbătrânirea se datorează în primul rând numărului foarte mic al noilor născuţi (11 în anul 2007) faţă de numărul de decedaţi (45 în anul 2007), cauza fiind a scăderii numărului căsătoriilor (de la 11-12 în 1991/2002 la 7 în anul 2007). Gradul de îmbătrânire al populaţiei comunei este evident din procentul mare a persoanelor pensionare – 56.8% din totalul locuitorilor.
Odată cu creşterea populaţiei vârstnice, se ivesc consecinţe sociale nedorite, precum: creşte indicele de dependenţă economică, adică raportul dintre populaţia activă şi cea inactivă se măreşte constant.

Conform recensământului din 2002, populaţia comunei Letca avea următoarea structură etnică: români 98,61%, 0,22% maghiari şi 1,17% romi.
Structura populaţiei pe culte religioase se prezenta astfel: 89,89% ortodocşi, 4,8% greco-catolici, 5,2% penticostali şi 0,11% de altă religie.
Deşi nu există date statistice din anul 2008, se poate aprecia că structura etnică şi religioasă a locuitorilor comunei nu a suferit modificări semnificative faţă de datele obţinute la recensământul din 2002.

ECONOMIA

Agricultura
Cozla - Mica Spanie a Salajului-22Economia comunei Letca este predominant agrară. Din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, ocupaţia de bază a locuitorilor a fost agricultura.

Suprafaţa comunei este de 6050 ha, din care 400 ha în intravilan şi 5650 ha în extravilan. Suprafaţa agricolă de 4.225 ha ocupă 69,8% din suprafaţa totală a comunei şi este structurată după cum urmează: 1.920 ha arabil; 658 ha păşuni şi 1647 ha fâneţe. O parte nesemnificativă a suprafeţei agricole este necultivată.

Cultivarea pământului, îndeosebi a cerealelor este o sursă de venit importantă pentru mulţi dintre localnici. Cele mai întinse suprafeţe sunt destinate cultivării porumbului şi grâului, cu o producţie medie de 2,5 tone/ha porumb şi 1,8 tone/ha grâu. Suprafeţe mai mici sunt destinate ovăzului, care dau o producţie medie la hectar de 0,9 tone.
Creşterea animalelor este a doua ramură importantă a agriculturii, practicată în localitate. Cetăţenii comunei deţin 1851 porcine, 1125 bovine şi 1060 ovine.
În comună există o societate comercială înregistrată, care se ocupă cu cultivarea terenurilor.

Industria
DSCF1249La nivelul comunei Letca industria este bine dezvoltată, în comparaţie cu comunele din împrejurimi, fiind formată preponderent din exploatarea calcarului în cariere şi a nisipurilor şi pietrişurilor în balastiere.
Pe teritoriul comunei Letca îşi desfăşoară activitatea 5 societăţi comerciale productive, după cum urmează:
• 2 societăţi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor; -1 societate care se ocupă cu confecţii textile;
• 2 societăţi de exploatare: extragere calcar şi agregate de râu.

 

 

Servicii
Lemniu-Sarbatoarea Rusaliilor-23Comerţul comunei este destul de slab dezvoltat, fiind format din serviciile magazinelor mixte existente la nivelul localităţii. în anul 2008, în comuna Letca au fost înregistraţi cu domeniul de activitate „comerţ cu amănuntul” un număr de 14 agenţi economici.

Participarea populaţiei la activitatea economică
Cozla - Mica Spanie a Salajului-17Conform recensământului din anul 2002 privind implicarea localnicilor în activitatea economică a comunei, populaţia (2244 locuitori) se grupează în: activă şi inactivă, după următoarea structură:

• Populaţia activă 451 (20,1%): ocupată 356 (15,9%), şomeri (95 4,3%)
• Populaţia inactivă 1793 (79,9%): pensionari 1274 (56,8%), elevi 164 (7,3%), altă situaţie 355 (15,9%)
Ponderea populaţiei inactive din populaţia totală a comunei este aproape de patru ori mai mare decât ponderea populaţiei active. Pensionarii au o pondere foarte ridicată (56,8%) care depăşeşte de mai mult de şapte ori de ponderea populaţiei ocupate.

În anul 2002, un număr de 95 de persoane au beneficiat de ajutor de şomaj, din care, 75 de bărbaţi şi 20 de femei. Numărul dosarelor de ajutor social acordate pe baza legii 416/2001 privind venitul minim garantat a scăzut odată cu trecerea anilor datorită înăspririi condiţiilor de aplicare a legii. Numărul şomerilor aflaţi în căutarea primului loc de muncă a fost de 49.

În anul 2008, la nivelul comunei Letca numai 26 persoane beneficiază de ajutor de şomaj, iar 70 de persoane sunt fără loc de muncă.
Structura profesională a populaţiei reflectă atât ocupaţiile locuitorilor din această comună, cât şi gradul de dezvoltare socio-culturală. În anul 2008, din totalul populaţiei, 265 de locuitori reprezintă populaţia ocupată

Numărul locurilor de muncă în comună este redus şi, în consecinţă, mulţi dintre localnici fac naveta în oraşele apropiate comunei. Circa 65 de persoane fac naveta în oraşe, iar 10 de persoane sunt plecate la muncă în străinătate.

TURISM

Letca-De-a lungu satului-75 Activităţile turistice lipsesc în totalitate în comuna Letca. în prezent, în comună nu există infrastructură care să asigure locuri de cazare, iar oferta serviciilor specifice turismului lipseşte sau este de calitate inferioară.
Cu toate acestea, localnicii doresc dezvoltarea turismului, prin promovarea obiectivelor cu atractivitate turistică şi includerea acestora în circuitul turistic.
Principalele obiective turistice în comună:
• Peştera cu picturi rupestre de la Cuciulat, datate ca aparţinând paleoliticului superior;
• Biserica de lemn Sfânta Maria din Letca, monument arhitectură datând din secolul al XVII-lea;
• Biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Purcăreţ;
• Bisericile din lemn „Sfanţii Arhangheli” din Şoimoşeni şi Topliţa.

 

Alături de acestea, râul Someş reprezintă un adevărat paradis pentru pescarii amatori.
De comuna Letca se leagă numele scriitorului Paul Augustin Delaletca (1866 -1921), autor al povestirilor cuprinse în volumul „Între Someş şi Prut”.

Cultură şi învăţământ
Letca-De-a lungu satului-43Sistemul de educaţie şi învătământ
Din cele nouă sate ale comunei, numai în trei funcţionează grădiniţă şi şcoli primare, singura şcoală gimnazială fiind în centrul de comună.
În anul 2008, 53 de copii preşcolari frecventau grădiniţa, 124 de elevi şcoala primară şi 110 şcoala gimnazială. În anul 2008 a existat un singur caz de repetentă şi unul de abandon şcolar.
Calitatea predării este pusă în evidenţă de rezultatele din anul 2008, când 4 elevi au obţinut locurile III şi IV la olimpiade.
Personalul didactic, care îşi desfăşoară activitatea în cele trei grădiniţe şi şcoli primare, respectiv în şcoala gimnazială numără 15 persoane, la care se adăugă şi personalul auxiliar. Raportând numărul personalului didactic la numărul copiilor preşcolari şi ai elevilor, rezultă că în medie, unui profesor, învăţător sau educatorii revin 19 elevi.

Nivel de şcolarizare al locuitorilor comunei
în anul 2002, în comuna Letca 42 persoane aveau studii superioare, reprezentând 1,8% din populaţia totală, o pondere mult mai redusă faţă de 4,3% media judeţului Sălaj.
6% din populaţie nu a absolvit nici o formă de învăţământ, iar 74% din populaţie are cel mult 8 clase absolvite. în consecinţă, putem afirma că gradul de şcolarizare al comunei este foarte redus.

DSCF1791Drum şi transport

Comuna Letca este aşezată în partea de nord-est a judeţului Sălaj, pe Valea Someşului, la o distanţă de 60 km de municipiul Zalău. Comuna este străbătută de şoseaua naţională DN 1H, pe o lungime de 8 km. Pe sectorul Zalău-Răstoci au fost executate recent lucrări de reabilitare a drumurilor.
Pe teritoriul comunei nu există drumuri judeţene. Lungimea reţelei de drumuri comunale existentă pe teritoriul administrativ al comunei este de 26 km, din care: drum pietruit 22 km şi drum asfaltat 4 km. în ultimii trei ani s-au reabilitat 5 km de drumuri comunale.
Comuna este străbătută de una din cele două linii de cale ferată ale judeţului, existând o gară CFR, în care opresc 5 trenuri pe zi, care circulă în direcţiile Dej – Jibou – Baia Mare. Volumul transportului de persoane pe calea ferată s-a redus semnificativ în ultimul deceniu, datorându-se în parte situaţiei tehnice precare a infrastructurii căii ferate (frecventele restricţii de viteză) şi în parte legăturilor necorespunzătoare (în mersul trenurilor). în ultimii ani, o pondere semnificativă a transportului comun este asigurată de microbuze private şi autobuze. Prin comuna Letca circulă 3 microbuze în direcţiile: -Zalha – Jibou – Zalău şi Jibou – Baia Mare – Jibou.
Transportul şi circulaţia persoanelor este asigurată şi de autoturisme şi căruţe proprii. în 11,2% din gospodării există proprietari de autoturisme şi 41,5% deţin căruţe.

 

Infrastructura tehnico-edilitarăDSCF1814

Comuna Letca beneficiază de alimentare cu apă potabilă, de alimentare cu gaz metan, însă nu este racordată la un sistem de evacuare a apei uzate menajere.
Lungimea reţelei de distribuţie a apei în comuna Letca este 30 km la care sunt racordate 110 de gospodării.
Comuna nu este racordată la un sistem funcţional de epurare a apelor uzate menajere sau industriale.
Principala sursă de încălzire a locuitorilor o reprezintă gazul natural şi masa lemnoasă. Lungimea conductei de distribuţie a gazelor naturale este 20 km. în anul 2007, 421 de gospodării au fost racordate la conducta de gaz metan. Toate gospodăriile din comuna Letca sunt racordate la reţeaua electrică S.A. Electrica. Străzile comunei sunt iluminate, însă starea tehnică a dotării este învechită.
Există patru furnizori de servicii de telecomunicaţii: Romtelecom, Vodafone, Orange şi Cosmote. în general, gradul de acoperire a reţelei de telefonie mobilă în comună este slab. în anul 2008 operatorul de telefonie fixă Romtelecom avea la nivel de comună un număr de 235 de abonaţi telefonici.
Comuna deţine o maşină de poliţie, siguranţa locuitorilor fiind asigurată de 3 poliţişti. Servicii de pompieri nu există în comună. Cea mai apropiată unitate de pompieri este la comuna lleanda şi respectiv oraşul Jibou.